Rutina

Cat de insensibil sa fii sa nu-ti rada inima cand vezi o baba plina de viata care'si mustra cainele ajuns deasemenea la o venerabila varsta de 10 ,11 ani , varsta care in lumea caineasca reprezinta implinirea absoluta . "Las' ca vii tu acasa fir'ai al drac'lui de haimana ! Te pun pa lant ! " , striga simpatica baba dupa venerabilul metis , care profitase de poarta larg deschisa si o zbughise cat il mai tineau pixioarele printre blocurile asezate paralel si perpendicular pe sau cu alte chestii ce tin de urbanism.(tobogane, centrale electrice sau case de curent , tomberoane pozitionate strategic , autoturisme parcate indisciplinat , locatari cu treaba sau fara ,etc.) Oarecum nedumerit de actiunea cainelui si de determinarea babei , am intrebat doar "musca ?" ,cu toate ca venerabilul patruped ,in goana spre libertate , devenea din ce in ce mai putin vizibil .
"Haa? .. 'ai maica ..?! acolo e ! " Nu acesta era raspunsul pe care'l asteptam , dar am mers "acolo " cuprins de un puternic sentiment de vinovatie pentru ca am lasat poarta deschisa . "Acolo" era o casuta inghesuita cu camarute joase si curate . Curtea , nu mai lata de trei metri , pavata cu piatra pe mijloc si rasplatita cu sute de flori de toate felurile pe partile laterale , te primea bucuroasa oferindu-ti cu darnicie momente de liniste ,pe care altfel , le intalnesti destul de rar ,ca pe o revelatie ..Depasind cu greu sensibilitatea locului , am reusit sa smulg babei doua milioane de lei vechi , repezantand acont pentru o usa de termopan ..."Mamaie ...., sa nu'i zici lu' asta ca costa patru milioane ca'nebubeste ..! I'am zis ca'mi iei doua jumate ...,da? " "Asta" ..era mosu' ,care se afla foarte aproape de noi . "N'aude ca e cam surd .." a'ncercat baba sa'mi lamureasca nedumerirea din priviri...
M'a condus la poarta , incercand sa ma pazeasca de un caine mult mai batran ca primul dar care intradevar era pe lant ! "Fii cuminte ma ..,fii cuminte .." .Cu toate ca "fiara" din cotet nu prea avea motive sa'si justifice existenta in fata vreunei comisii care se ocupa cu "viata pe terra" , baba si-a facut datoria de crestin ortodox care-a trait si-a vazut multe in cei optzeci de ani pe care'i poarta cu mandrie .Ajuns la poarta , cainele fugar , respira din greu cu limba scoasa si racaia cu laba soclul portii. Cea mai blanda privire , adevarata dragoste , se putea citi chiar si de un analfabet in ochii babei ... "Ai venit...? "

Mircea

Pe Mircea l'am cunoscut dupa ce a inchiriat un spatiu comercial intr-un complex ce tine de Rescopa .Tipul de om elegant si manierat la prima vedere . Tot la prima vedere ,Mircea mi-a povestit in zece minute ultimii 20 de ani din viata sa , bineinteles in linii mari .Dupa revolutie a plecat in Germania si nu s'a mai intors pana acum decat de doua ori . In '95 ca sa se'nsoare cu Liliana si in '97 ca sa'si boteze progenitura , pentru ca din spusele lui , chiar daca a fost departe de tara atata vreme , n'a renuntat niciodata la traditiile poporului din care face parte . Acum este implinit din toate punctele de vedere . Are casa , apartament , doua masini ,ba mai mult e pe cale sa'si implineasca visul vietii sale , dezchizandu-si un bar chiar aici in cartierul in care'a copilarit , in complexul Select ce tine de Rescopa .Intram destul de des in barul de cartier sa beau o cafea sau un suc , mai ales ca eram mai tot timpu' cu treaba prin zona .Nu prea ma dau in vant dupa oameni eleganti si manierati , motiv pentru care doar intram ,salutam de complezenta ,imi luam cafeaua si discutam cu Boroghina pret de vro zece minute ,sfidandu'l pe patronul elegant si manierat care incerca sa socializeze cu cei doi clienti de la pranz ..eu si Boroghina . Timpul trece , clientii se inmultesc numarul lor ajungand la sase si usor ,usor eleganta si bunele maniere ale patronului de bar de cartier dispar. Am ramas intr-o seara cu Mircea si am inceput sa depanam amintiri la un pahar de gin .Cu cat numarul paharelor crestea , cu atat amintirile deveneau mai sacre , aflandu-ne la o distanta foarte mica de a izbucni in lacrimi. Am dovedit ca cele doua sticle de gin din gestiune nu reprezantau chiar asa mare scofala .Eram extrem de fericit ca descoperisem un patron de bar de cartier care nu era elegant sau manierat . Din lipsa de gin pe stoc , Mircea a fost nevoit s'o trimita pe Moby Dick la nonstop sa mai cumpere inca una ...Moby Dick , fata de la bar angajata in regim de colaborare se bucura de o mare simpatie printre barbatii trecuti de patruzeci de ani ,chiar daca porecla primita cu cateva zile in urma de la niste chibiti soiosi reflecta al drac'ui de bine realitatea ...Mircea si-a adus aminte subit ca nu exista nici o justificare pentru ceea ce consumasem , motiv pentru care se indreapta spre casa de marcat cu pasi siguri , cuprins fiind de un puternic sentiment al dreptatii si al corectitudinii , mai ales ca venea din Germania .Degetul aratator se clatina amenintator asupra casei de marcat ,hotarandu-se destul de greu pe care tasta sa se odihneasca .Si-a tot batut Mircea in casa de marcat pan'a venit Moby Dick cu ginu' ..."Galusco..,nu ti-a trecut prin cap sa iei si-o lamaie ?" , m'am adresat eu fetei de la bar. In acest moment , Mircea se lumineaza la fata , ma priveste complice cu ochii cat cepele , ba mai mult , imi face si cu ochiu' , de fapt cu amandoi ..si spune : "Hmmm...,vrei sa'i tragi la muie ? "