La chiosc.

M'am oprit la chiosculetu' de langa biserica si-am comandat :

-Un cola si doua tigari lemeu !

M'am asezat la masa din colt si-am inceput sa astept si sa fiu fericit .L'am rugat pe Bombonel , patronu' optimist al bodegii , sa primeasca o caseta cu Sepultura cu imprumut , doar pentru perioada sederii mele acolo . Dupa o jumatate de ora de trash , fostul sofer de basculanta , indrazneste mieros sa'mi ceara acordu' multiplicarii casetei , dupa ce cativa rockeri se asternusera la mine la masa , atrasi de rezonantele casetofonului stereo Elekta .

-Hai ca fac cinste , nu degeaba !

Am primit bucuros un cola de la dozator si doua tigari lemeu . Intre timp , cei zece metri patrati ai bodegii s'au dovedit insuficienti pentru poporul rocker care se opintea din drum , la cele doua acorduri impuse brutal de Morbid Vision.Fericirea patronului , fost sofer de basculanta , era direct proportionala cu numaru' sticlelor de vodca vandute .

Incepuse o ploaie de vara care miroase a ploaie de vara. Asfaltul mirosea de asemenea a asfalt . Bombonel era fericit . Eu eram fericit. Rockerii erau fericiti . Cel mai fericit s'a dovedit a fi Efraim , care mi-a oferit o suta de lei pentru caseta originala cu Sepultura, aflata inca in pantecele casetofonului Elekta . Mi-a fost tare greu sa ma despart de Sepultura , dar a trebuit s'o fac , mai ales ca Efraim , care observase dragostea mea pentru acea caseta , urcase oferta pana la patru sute de lei .

Asfaltul miroase a ploaie de vara . Soarele se'ntindea pe cer , zambindu'mi complice la afacerea profitabila incheiata de curand si ma conducea mai mult in suturi spre centru' orasului .

Nu mai retin din acea vreme decat privirea fieroasa a patronului Bombonel , ori de cate ori ma opream sa comand un cola si doua tigari lemeu . In chiosculetu' de langa biserica , niciodata nu s'a mai ascultat trash metal .