luni, 11 aprilie 2011

Poker

Chiar daca nu-mi justific nici in vreun fel existenta mea in fata televizorului sau in oricare alt loc , butonez cu tact prin canale tv din grila operatorului . Ma opresc din nou peste o partida de poker modern si incerc sa inteleg agonia traita de inventatorul pokerului clasic , fie el si'n groapa . Nu'mi place deloc pokeru' asta nou , cu televizari , campionate si alte asemenea marketinguri si nu spun asta pentru ca anul trecut , cam pe timpu' asta , am pierdut 200 de euro in mai putin de'o ora . In schimb , iubesc pokerul clasic si n'as pierde niciodata ocazia sa'l joc . Desi mi-am dorit s'ajung un carturar de seama , m'am limitat la jocu' de cartier , de fapt am jucat numai in compania amicilor . In liceu , in armata si'n cartier . Deasemenea iubesc barbutul . N'am mai jucat de mult , nici poker , nici barbut .., cam de zece ani .
Pentru ca vreme de doua saptamani pregatisem cu seriozitate colinde in limba engleza , ne-am luat chitarele si-am tulit'o spre centru' orasului sa colindam oamenii bogati din H'uri . Georgian : bun instrumentist plus voce de exceptie , Lelica : responsabil cu organizarea finantelor plus voce , Frizeru' : aprovizionare cu alcool plus voce , Koaie : plasa de covrigi plus voce si subsemnatu' :chitara plus voce . Precizez ca pe drum am avut o revelatie cu iz de patriotism , motiv pentru care am jurat sa cantam doar colinde romanesti . Astfel , Georgian ne-a invatat pe parcursul calatoriei spre centru' orasului , versurile colindului "O , ce veste minunata ! " . Dupa primele douazeci de apatamente colindate , jur cu mana pe inima ca toti cei cinci colindatori invatasem la perfectiune versurile colindului . Banii curgeau din toate directiile , covrigii deasemenea , mai un pahar de vin , o tuica sau o gogoasa calda . Aveam un succes nebun .., asta pana cand pe o scara de bloc am dat peste un cor de colindatori de ziceai ca's de la Madrigal .Acest moment precede declinul trupei noastre de colindatori . Agonia ia locul extazului si ne recunoastem limitele in barul de vis'avis , impartind aproape in mod egal banii castigati cu truda ...si covrigii . Incordarea a disparut usor , si ne-am gasit relaxarea intr'un pahar de vin fiert si un joc de table . Hhmm ..zaruri ! Koaie a venit cu ideea !" Hai mah , facem un barbut ? " "Aham ! " Baru' asta n'avea nici un sistem de ventilatie si era plin de rockeri care bagau carpati la greu si vodca ieftina . Din cand in cand , cate-un musteriu se mai rastea la cei de langa usa : " mai deschideti mah usa aia ca murim asfixiati ! " . Zarurile se rostogoleau amenintatoare , nepasandu-le ca tanarul Koaie pierduse mai mult decat castigase la colind . Pierduse banii de tigari si de paine pentru a doua zi , pe care mamicuta lui ii lasase din dragoste materna . Mai mult chiar , se imprumutase cu dobanda la Georgian , ba chiar singur fixase dobanda : " da'mi trei sute ! maine-ti dau cinci ! " . Aceste doua propozitii scurte le auzeam din ce in ce mai des la masa la care aparuse si Buze . Fiind intr-o stare incredibil de avansata de ebrietate , Buze se jura pe maica-sa si pe sor'sa ca daca nu'l lasam sa joace barbut cu noi , face urat . Urla cat il tineau plamanii pa versurile si muzica lui Eminem si din cand in cand prevestea cate-unui rocker un craciun absolut nefericit . Din acest motiv , am fost nevoiti sa parasim localul cu rockeri din ce in ce mai infuriati . Pe drum , ne mai intrebam care , cum , cat a castigat si cine-a pierdut . "Eu sunt in banii mei .." ..," Si yo la fel .." ..., .., "Si yo , sa moara mama ! " ...." Yo n'am castigat , n'am pierdut ! " ... Koaie tacea ...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu