vineri, 23 aprilie 2010

Valentine's day !

Veta sedea linisita la masa din spatele tejghelei,dramuindu-si cu mare grija cele doua sute de grame de vodca primite ca cinste din partea unui grasan neingrijit si foarte beat.
-O dubla pentru doamna ! ,comanda cu foarte multa importanta grasanul neingrijit, doamnei Rozica,vanzatoarea si in acelasi timp patroana bodegii care'i purta cu demnitate numele... "La Rozica".Veta ii multumi discret cu un zambet care totusi ii dadea de inteles grasanului ca scaunul liber de la masa va fi in curand ocupat de un domn care trebuie sa vina negresit si foarte curand,mai precis de Dan..Cu toate astea ,Veta, femeie cu bun simt considera de datoria ei sa'i adreseze cateva cuvinte grasanului imputit:
-Multumesc ..,domnu'...?
-Bold...,Gelu Bold..,profesor de matematica..
- Incantata..,Violeta ma numesc..si-i intinse mana in semn de buna colaborare intre oameni.
Acu intervine factorul "destin".N'ar fi putut Veta sa se multumeasca cu cele doua sute de vodca ,fara sa intre in vorba cu grasanu'? Sau grasanu'... ,n'ar fi putut sa se opreasca doar la a strange mana Vetei ,adresandu-i complimentele de rigoare mai mult intr-un limbaj matematic ? Cu siguranta s'ar fi putut in ambele cazuri,dar n'a fost sa fie..Grasanul, purtat de aburii alcoolului, de sensibilitatea si pasiunea pe care Veta i le inspira, de conservatorism si de bune maniere pierdute in analele istoriei, se napusti sa pupe mana Vetei,moment in care Rozica isi holba ochii,oricum holbati de la mama natura, si apuca sa zica un "nuu" destul de neconvingator.Dar era prea tarziu... Grasanul plecase...In drumul sau spre mana Vetei,reusi sa agate cablurile insirate pe podea, cabluri de alimentare de la televizor,pick-up si alte cateva aparate electrice din dotarea bodegii. Bineinteles ca s'a impiedicat si in lupta sa de a'si mentine destinul vertical a provocat mari dereglari in buna desfaurare a relatiilor interumane intalnite des in bodegi de soiul acesteia.Dezechilibrat fiind, instinctul de supravietuire l'a determinat sa'si gaseasca un punct de sprijin,moment in care Georgel,fost cadru militar, devine instantaneu reper al supravietuirii grasanului,nedandu-si seama ca la cat de sfrijit este Georgel, cu siguranta n'o sa reziste mainii sale.Georgel s'a pravalit in decor,deasemenea si televizorul si alte cateva aparate electrice din dotarea bodegii,grasanul a reusit sa mai faca doi pasi pentru atingerea idealului,dupa care s'a pravalit si dumnealui peste masa Vetei si chiar peste Veta....
Nu si-au facut declaratii de amor, dar dragostea plutea in aer.. .Dragostea lui Dan ,care tocmai intrase, pentru Veta ,care tocmai reusise sa'si gaseasca o pozitie mai comoda sub grasan , care,la randul lui,cauta in continuare puncte de sprijin pentru o viata verticala ....

...continuarea o gasiti la stirile de la ora cinci!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu